Testul credințelor – De ce gândesc astfel?

Salutare!

În urmă cu câteva luni, printr-un newsletter,  le propuneam cititorilor de pe învață eficient să-și chestioneze credințele și obiceiurile legate de domeniul citirii.

Credințele și obiceiurile se formează prin repetiție și ne influențează modul în care percepem realitatea. În programare neuro lingvistică se folosește termenul de hartă mentală.

Ce este harta mentală?

Harta mentală este un teritoriu virtual care se formează, din punctul meu de vedere, încă din perioada intrauterină și conține toate informațiile, trăirile, experiențele, valorile, obiceiurile și credințele pe care le-am acumulat până în acest moment. Poți compara harta mentală cu o fereastră prin care intră lumină. Dimensiunea ferestrei  reprezintă  mărimea hărții tale mentale, iar lumina reprezintă informațiile, experiențele, trăirile pe care le deții.

Harta mentală reflectă  modul în care crezi tu ca funcționează lumea și este influențată de elemente ale prezentului (AICI și ACUM), trecutului (memoria) și viitorului (imaginația).

Reprezentativ pentru modul în care dimensiunea hărții mentale ne influențează realitatea este poemul : Șase orbi nebuni și-un elefant scris de John Godfrey Saxe. Ideea poemului este următoarea: șase orbi preocupați de partea de învățare au mers să vadă un elefant. Deși erau fără vedere își doreau să afle răspunsul prin observare. Primul apropiindu-se de partea cea mai mare a spus că elefantul pare a fi un zid, al doilea atingând colții a spus că elefantul este asemenea unui cuțit, al treilea reușind să ia în mână trompa a spus că elefantul este asemenea unui șarpe, al patrulea pipăind genunchii a spus că cea mai bună comparație este cu un copac, al cincilea, a atins urechea și a asemănat-o cu un evantai, al șaselea simțind coada care se legăna a spus că elefantul pare a fi o funie.
Poemul se încheie cu următoarele versuri:

“Deși fiecare avea, în felul lui, dar parțial, dreptate,

Greșeau toți. Definiția Elefantului nu era corectă,

Ca la carte.”

Acest exemplu mi s-a părut relevant în a explica modul în care funcționează harta mentală pentru că de multe ori credem că ceea ce vedem prin fereastra noastră îngustă reprezintă adevărul absolut.

Am simțit să fac această introducere în conceptul de hartă mentală pentru a înțelege faptul că dacă în acest moment modul în care relaționezi cu partea de citire nu te satisface înseamnă că în harta ta mentală  există niște false presupuneri sau lipsesc unele informații și toate acestea contribuie la o citire lentă și nesatisfăcătoare.

Atunci când nu  ajungem la destinație, nu găsim soluția la o problemă, sau nu reușim să ne îndeplinim un obiectiv, acest lucru ne arată că avem o hartă săracă, distorsionată sau care conține convingeri ce ne limitează în a găsi soluții la situațiile cu care ne confruntăm. Rezolvările vin din extinderea realității asupra hărții mentale.

În continuare îți propun (dacă nu ai făcut încă acest lucru) să-ți aloci 2 minute pentru a răspunde cu DA sau NU la următoarele 9  întrebări  care reunesc cele mai întâlnite credințe limitatoare pe partea de citire.
Îți recomand să faci acest exercițiu chiar acum  pentru că îți va lua mai puțin de 2 minute.

Testul credințelor

1. Este posibil sa citești cu o viteza de peste 1000 de cuvinte pe minut?   Da/Nu
2. Pentru o înțelegere mai bună a textului trebuie să citești încet și cu atenție? Da/Nu
3. Citirea cuvânt cu cuvânt ajută înțelegerea? Da/Nu
4. Pronunțarea cuvintelor în minte atunci când citești este un obicei care îmbunătățește înțelegerea textului? Da/Nu
5. Trebuie să-ți amintești 100% din ceea ce citești? Da/Nu
6. Atunci când citești, ochiul tău trebuie să meargă într-o mișcare continuă pe linia de text? Da/Nu
7. Cititul urmărind cu degetul pe pagină te încetinește și ar trebui eliminat prin antrenament? Da/Nu
8. O carte bună sau importantă ar trebui citită pagină cu pagină, niciodată citind pagina 20 înainte de a citi pagina 19 și cu siguranță nu citești sfârșitul înainte de a termina de citit începutul? Da/Nu
9. Un pericol al cititului rapid este că îți este redusă înțelegerea? Da/Nu

Interpretarea testului:

Dacă ai răspuns doar la o singură întrebare cu DA, atunci tu ești foarte aproape să devii  un expert în domeniul citirii rapide! Această întrebare a fost prima – este posibil sa citești cu o viteza de peste 1000 de cuvinte pe minut.   La celelalte întrebări ar trebui răspuns cu un răsunător NU.

Îți recomand să observi care sunt întrebările la care ai răspuns cu NU și să te întrebi:

a. De ce gândesc astfel?

b. Oare nu cumva modul nesatisfăcător în care citesc în acest moment are legătură cu faptul că nu fac altceva decât să repet același lucru pe care îl spun, gândesc și fac dintotdeauna?

Albert Einstein  spunea că: “Nebunia înseamnă să faci acelaşi lucru în mod repetat şi să te aştepţi să obţii alt rezultat.

c. Ești decis să păstrezi aceste convingeri pentru tot restul vieții tale? Dacă răspunsul la această întrebare este DA, atunci acest articol pentru tine se termină aici.

Dacă răspunsul este NU, în continuare vei afla care sunt convingerile unui cititor rapid.
Un cititor rapid gândește astfel:
1. Să citesc cu mai mult de 1000 de cuvinte pe minut este posibil. Sunt foarte multe exemple de oameni care citesc cu această viteză, ceea ce înseamnă că dacă ei au putut sigur am să pot și eu. Tot ce trebuie să fac este să caut acele informații care îmi lipsesc din harta mentală și care nu mă lasă să vad realitatea așa cum este ea.

2. Atenția se mărește atunci când viteza crește. Citind încet îi dai mai mult de lucru creierului deoarece literele le asamblează în cuvinte, cuvintele  în propoziții, apoi propozițiile în fraze și abia la final extrage mesajul/ideea. Crescând viteza de citire, creierul mărește capacitatea de procesare și de înțelegere. 

3. Atunci când citesc grupuri de 3 – 4 cuvinte înțeleg mai repede și mai bine ideea textului. Citirea cuvânt cu cuvânt nu ajută înțelegerea ci din contră. Citirea accesează partea conștientă a creierului. Citind încet și cu atenție creierul nostru se focalizează mai mult pe cuvânt și nu pe ideea din text. În memoria de lungă durată nu se duc cuvinte ci se duc idei. Citind rapid extragi direct ideea din text. Un exercițiu relevant în acest sens este să deschizi o carte la întâmplare și să îți propui ca toate cuvintele de pe o pagină să le citești pe litere iar la final să vezi ce ai reținut. O dată ce ai deprins citirea rapidă, poți observa că citirea lentă este ca și cum ai încerca să citești o carte pe litere.

4. Citirea rapidă elimină pronunțarea cuvintelor în minte și favorizează crearea de imagini mentale. Un cititor rapid nu își pronunță toate cuvintele în minte pentru că nu mai are timp să facă acest lucru. În schimb ce face? Cuvintele pe care le vede la o viteză destul de mare le transformă rapid în imagini. Creierul nostru este construit să-și amintească mult mai ușor o imagine decât un cuvânt.

5. A citi înseamnă să procesezi informația, să îți dai seama despre ce este vorba într-un text. Definiția din DEX este următoarea: “CITÍ, citesc, vb. IV. Tranz. 1. A parcurge un text (pronunțând cuvintele sau nu) pentru a lua cunoștință de cele scrise. ♦ A rosti un text cu voce tare pentru a comunica cuiva conținutul lui. ”. Nu spune nimic despre faptul că cititul presupune să rețin 100% din ceea ce citesc. 

Capacitatea noastră de reținere este influențată de mărimea hărții noastre mentale, dar și de domeniile noastre de interes. Cu cât un subiect îți este mai cunoscut, mai accesibil, cu atât reții mai mult. Dacă vrei să-ți amintești 100% din ceea ce ai citit atunci va trebui să treci la pasul doi – memorarea creativă – care necesită o capacitate de concentrare și focusare mai mare. Prin citire noi reținem informațiile pe care le avem deja în harta mentală și observăm care sunt informațiile noi.

6. Ochiul uman percepe o linie de text în salturi. Această descoperire aparține medicului oftalmolog Emil Javal care a mai observat și faptul că ochiul nostru are capacitatea de a vedea 3 – 4 cuvinte dintr-o singura fixare.

7. Cititul cu degetul pe pagină sau folosind un pix favorizează creșterea vitezei de citire și mărește capacitatea de atenție. Interesant este faptul că folosim degetul sau pixul de fiecare dată când avem de urmărit o informație care necesită o atenție sporită, cum ar fi transcrierea unui număr de telefon, un număr de card, atunci când căutăm o informație într-un tabel, dar când vine vorba de citire care este în strânsă legătură cu partea de atenție, asociem folosirea unui reper în timpul cititului (deget, pix) cu un comportament infantil. 

8. Atunci când citesc o carte îmi stabilesc de la început cu ce scop o citesc și merg direct la informația care îmi satisface nevoia din momentul respectiv. Am întâlnit foarte multe persoane care atunci când citesc o carte nu își dau voie să sară peste capitole, sau să meargă direct la informația de care au nevoie.

O participantă la cursul de citire rapidă mi-a spus la un moment dat: “Această carte aș fi citit-o în două săptămâni, iar acum, într-o oră, mi-am dat seama că doar două idei sunt pentru mine. ”

9. Paradoxul citirii rapide este următorul: “Cu cât citești mai repede cu atât reții mai multă informație”. Nu este nevoie să crezi acest paradox. Îți propun să testezi această afirmație deoarece cunoașterea reprezintă informație pusă în practică.

Îți ofer posibilitatea de a-ți schimba convingerile legate de citire în cadrul următoarelor cursuri de citire rapidă pe care le voi facilita în perioada:

23 – 24 iulie 2016, de la ora 10.00 la 16.00 – Ploiești

6 – 7 august 2016, de la ora 10.00 la 16.00 – București

Mai multe informații găsești aici.

P.S . Sunt foarte curioasă care sunt întrebările din chestionar la care ai răspuns cu NU. Te încurajez să îmi lași un comentariu sub acest articol sau îmi poți scrie la adresa georgiana@invataeficient.com și să îmi spui care este cea mai mare teamă a ta atunci când te gândești la citirea rapidă.

Cu drag,

Georgiana Gerea