Testele PISA în România. Unde greșim?

Salutare!

De când am văzut primele știri cu rezultatele elevilor români la testele PISA mă tot mănâncă degetele să scriu acest articol. O voce din mine se revoltă și strigă: ”V-am spus eu că cititul tradițional nu mai este eficient și nu mai satisface nevoie societății actuale?!” O altă voce mă îndeamnă să pun pe hârtie cum aș rezolva eu această situație.

M-am jucat puțin în imaginația mea și a apărut următoarea întrebare: Dacă ar veni Ministrul Educaţiei și mi-ar cere câteva recomandări despre cum să rezolve situația analfabetismului funcțional, ce i-aș spune?

I-aș spune că prima data trebuie să rezolve problema cititului elementar. Încă de aici se fac unele greșeli. Elevul, pentru a putea descifra un text, mai întâi învață literele, după care leagă literele în silabe urmând ca în final să citească pe cuvinte.

Ar trebui să îi învățăm pe copii este să citească grupuri de cuvinte.
În clasa I a cititul este predominant vocalizat, adică cu voce tare pentru ca elevul să se familiarizeze cu sunetele și cu pronunția unor cuvinte noi. De pe la clasa a II a, elevul ar trebui să citească subvocalizat, adică șoptit. Pe lângă cititul subvocalizat, elevul trebuie să lucreze la mărirea câmpului vizual, a vederii periferice și a vitezei de mișcare a ochilor. Acest antrenament îl va ajuta să treacă la următorul nivel al cititului și anume cititul pe grupuri de cuvinte.

Prin 1850, medicul oftalmolog Emil Javal a descoperit că ochiul uman poate vedea 3-4 cuvinte dintr-o singura fixare. Citind pe grupuri de 2-3 cuvinte, copilul înțelege mai mult dintr-un text și îl parcurge mai repede.

Cititul în clasa a III a ar trebui sa fie predominant mental, adică în minte. Din experiență, am întâlnit elevi de clasa a VIII a care încă citesc subvocalizat, adică la nivel de clasa a II a.

Citind cu voce tare nu poți parcurge mai mult de 150 de cuvinte pe minut, subvocalizat mai mult de 200, iar pronunțând cuvintele în minte nu poți citi mai mult de 250 de cuvinte pe minut.

Paradoxul citirii este că mărind viteza de parcurgere a unui text, automat crește si gradul de înțelegere. Citind lent, mintea are timp să zboare în alte părți, iar elevul ajunge să aibă o înțelegere fragmentată a textului.

De la clasa a IV a elevul ar trebui să lucreze pe mărirea vitezei de citire. Din experiență, un copil de clasa a IV a poate citi lejer cu o viteză de 350 – 400 de cuvinte pe minut și să înțeleagă pe lângă ideea de ansamblu și detalii semnificative. În acest moment, un elev de clasa a IV a citește in medie cu 150 de cuvinte pe minut.

Ar trebui să îi învățăm pe copii să dea un scop cititului.
Înainte de a se apuca de citit, ar trebui să se întrebe și să își noteze scopul pentru care citesc. Scopul poate fi: sa afle idea de ansamblu, să se familiarizeze cu anumiți termeni, să vadă ce este nou pentru ei, sa caute o idee interesantă, să urmărească acțiunea poveștii. Neavând un scop, minte nu știe pe ce să fie atentă și atunci ”pleacă la plimbare”.

Ar trebui să îi învățăm pe copii să folosească un pix sau un creion atunci când citesc.
Copilul când învață să citească se folosește de deget sau de un creion pentru a puncta fiecare silabă sau cuvântul pe care îl are de descifrat. De la clasa a II a, chiar a III a, i se spune să nu mai folosească degetul pentru că acum este copil mare și ar trebui să citească fără reper vizual. Aici se face o mare greșeală. Elevul nu trebuie să renunțe niciodată la cititul cu creionul, ci trebuie să îl miște din ce în ce mai repede sub linia de text. Mărirea vitezei de mișcare a creionului va forța ochiul să se miște mai repede și să transmită mai multa informație către creier. Astfel, creierul va fi forțat și el să proceseze mai multa informație dintr-o dată.

Ar trebui să îi învățăm pe copii să citească activ.
Cititul activ se face tot cu creionul în mână și ne arată cât de implicat este cititorul în lectură. Acest mod de a citi presupune să subliniezi momentele în care ești de acord cu autorul, dar și cele în care aveți opinii diferite. Abordând textul din spațiul de curiozitate, cititorul își poate imagina că are autorul textului în față și îi poate pune orice fel de întrebare îi trece prin minte. Dacă răspunsul nu îl găsește până la finalul textului, atunci cititorul va trebui să răspundă singur. Cu cât elevul își pune mai multe întrebări în timp ce citește, cu atât se transformă într-un cititor mai bun, mai activ.

Ar trebui să îi învățăm pe copii este să citească comparativ.
Această metodă implică citirea mai multor texte pe marginea aceluiași subiect și compararea ideilor, a cuvintelor folosite și a modului de argumentare. Scopul acestei metode este să ca elevul să ajungă să vorbească cu lejeritate despre un anumit subiect.

Ar trebui să existe o oră de lectură până la clasa a VIII a.
Am citit că Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a anunțat că ar putea fi luată în calcul reintroducerea unei ore de lectură. Aceasta se ținea de obicei la clasa a II a. Această oră de lectură ar trebui gândită până la clasa a VIII a. În această perioadă elevul ar trebui să învețe mai multe tipuri de citire și de procesare a unui text. Într-un fel se citește o carte de beletristică, în alt fel una științifică sau istorică. Elevul roman citește toate tipurile de text în aceeași manieră și de aici și problemele de înțelegere.

Cititul contribuie la dezvoltarea inteligenței, însă nu are efecte dacă nu reușim să ne amintim și să aplicăm ceea ce citim.

Aș mai avea multe de spus pe marginea acestui subiect, dar mă opresc aici în speranța că aceste informații vor ajunge la oamenii care pot aduce o mică schimbare a modului deficitar în care am fost învățați să citim. Eu încă mai sper acest lucru. Acesta este motivul pentru care în continuare cercetez modul în care al nostru creier poate asimila mai ușor și mai eficient informații.

Cu drag,
Georgiana Gerea


Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Abonează-te și fii la curent cu noutățile ÎNVAȚĂ EFICIENT

  • Afli mereu tehnici și metode noi
  • Îți descoperi propriul stil de învățare
  • Îți faci prieteni noi cu care poți împărtăși din experiența ta legată de învățare