Lina Toma vă răspunde cum înveți engleza prin design cognitiv

Când înveţi o limbă străină, de fapt, înveţi un nou canal de materializare a gândurilor.

Procesul tău de gândire este acelaşi, doar că acum trebuie să foloseşti alte sunete şi alte structuri. Aceeaşi mâncare servită în altă farfurie.

99% din persoanele cu care am lucrat până acum vin la cursuri cu aceeaşi buba:

„Înţeleg engleza (mai mult sau mai puţin), dar nu pot să o vorbesc”. „Nu am fluiditate.”

Hai să-ţi spun cum văd eu lucrurile: nu ai fluiditate şi îţi este greu să te exprimi, în primul rând, pentru că nu înţelegi cum funcţionează verbele. Şi nu mă refer să ştii pe de rost prea cunoscuta listă de verbe neregulate (cea cu trei coloane: to make-made-made). După părerea mea, foicica aceea face parte din Top 10 activităţi prin care să faci risipă garantată de timp, energie şi motivaţie.

Mă refer, de fapt, să foloseşti orice structură verbală cu naturaleţe. Dacă te opreşti un minut şi încerci să vorbeşti fără să foloseşti niciun verb, o să-ţi dai seama că nu poţi.

Ele reprezintă coloana vertebrală, temelia pe care se face ulterior casa. De ele depind toate celelalte cuvinte din frază. CINE face acțiunea, CE face acțiunea, CUM se face acțiunea, CÂND se face acțiunea, etc?

Totul se învârte în jurul lui. Este soarele din sistemul solar.

Exemplu de structuri verbale: ce făceam acum 10 ani, ce urmează să fac, ce ar trebui să fac, ce aş fi făcut, ce voi fi făcut, ce îmi doresc să fi făcut, ce pot să fac, ce voi face etc. Poţi să le traduci? Acesta este cel mai bun test prin care să verifici nivelul tău. Poţi să ştii pe de rost tot dicţionarul Oxford, dar ce faci dacă nu ştii să conectezi cum trebuie cuvintele?

Am mai întâlnit şi experţi în gramatică incapabili să ţină o conversaţie coerentă timp de 1 minut. Da, gramatica e bine să o ştii, dar trebuie să fii atent la cum o înveţi. Gramatica nu se învaţă izolat. Gramatica se învaţă şi se înţelege prin practicarea reală a limbii.

E ca şi când te-ai duce la restaurant, ai citi meniul şi ai decide să-l înveţi pe de rost.

După ce l-ai învăţat, ai aşteptarea de a şti CUM să găteşti (!!) platoul respectiv.

Logică? ZERO.

Care ar fi un proces natural? Prima dată vedem platoul, îl observăm cu curiozitate şi dorinţa de a şti mai mult, vedem pe altcineva (bucătarul) cum îl face, deducem procesul de facere, tragem concluzii şi începem să copiem expertul (nativul).

  • Cum te învaţă la şcoală?

Exemplu de explicaţie gramaticală descriptivă şi izolată, aşa cum ai învăţat la şcoală (din categoria „cum să nu faci”):

„În cazul anumitor substantive folosite la posesiv, este uzuală omisiunea substantivului următor atunci când sensul comunicării este clar.”

Spune-mi în ce fel memorarea afirmaţiilor de genul te ajută pe tine să vorbeşti cu fluiditate? Chiar dacă îţi dau şi un exemplu (The kids went to Bobby’s (house). – Copii au plecat la Bobby (acasă), învăţarea tot izolată este. Poţi să înţelegi logica, că până la urmă gramatica este o lecţie de logică dar te face logica să vorbeşti cu fluiditate? Eu zic că nu.

Ţi-ai mobilat creierul cu o informaţie nouă, te duci acasă şi repeţi fraza, după trei luni te duci în Londra, pierzi trenul, eşti singur, te vezi în nevoia de a vorbi în engleză pentru a cere ajutor, nu-ţi aduci aminte de fraza+exemplu din carte şi intri în panică. Şi uite aşa îţi creezi blocaje emoţionale legate de engleză. După situaţii de genul urmează „eu nu pot”, „eu nu ştiu”, „engleză e prea grea pentru mine”.

Toate minciuni. Dar tu acum le crezi. Şi le-ai mai ataşat şi o emoţie puternică.

Tu de fapt ai învăţat meniul pe de rost şi te-ai dus ca naivul la Master Chef. Are vreo legătură cu capacitatea creierului tău de a găti? NU!

  • Despre fluiditate, procesul magic

Așa cum spuneam la început, procesul nostru de gândire este acelaşi atunci când vorbim şi în altă limba. O să-ţi placă de Gigel şi în engleză şi în spaniolă. Părerile despre Ponta o să fie aceleaşi.

Am întâlnit oameni care controlau foarte bine gramatica şi verbele, aveau vocabular din belşug, erau buni comunicatori în limba nativă, dar când venea vorba de schimbarea sunetelor şi structurilor, adică din română în engleză (ei gândeau la fel…simţeau la fel, iubeau la fel) se pierdea total coerenţa mesajului. E ca şi cum, dintr-o dată, se creează un labirint în mintea noastră şi sucim şi învârtim atât de mult ideea, încât nu se mai înţelege nimic.

Deci, avem structura verbală, avem vocabular şi în mod normal comunicăm bine. Unde este buba? Buba este în subconştientul tău.

Pentru subconștientul tău limba engleză este doar un ansamblu de sunete învățate intr-un mediu steril. Nu există emoție atașată. Nu există intimitate.

În primul rând, fluiditatea nu este o alegere conştientă, aşa cum nici bătăile inimii nu sunt. Nu ţine de tine (cel puţin până acum). Întrebarea este: cine se ocupă de fluiditate?

Subconştientul tău. Tu ai o intenţie (comunicativă) şi în timp de o nanosecundă hop! ţi-a ieşit şi cuvântul sau fraza. Mintea ta conştientă (cine eşti de când te trezeşti până adormi) nu a avut absolut nimic de-a face.

Este prea lentă pentru spontaneitatea vorbirii. Imaginează-ţi dacă ai gândi înainte de a vorbi fiecare cuvânt. Stai! Asta şi faci când vrei să vorbeşti în engleză.

Următoarea întrebarea este: de ce subconştientul nu-ţi oferă fluiditate când vine vorba de engleză? Pentru că nu ştii nimic despre el şi cum nu ai nici cea mai mică idee despre cum funcţionează, stai la mâna lui, depinzi de el. Uneori te va ajută să memorezi din prima, alteori te va face să te exprimi perfect şi fără să te bâlbâi. Aleatoriu şi capricios.

  • De ce nu ai reuşit să înveţi engleză în atâţia ani de şcoală?

O fi rentabil să bagi 30 de oameni într-o clasă, să le dai o carte făcută de cineva care habar nu are care sunt nevoile lor unice şi specifice și să-i aşezi pe nişte scaune nu întotdeauna confortabile.

Să le ceri să repete ca papagalii cantităţi industriale de informaţii şi să le ceri să completeze spaţii. O fi, nu zic că nu, dar să nu aibă nimeni pretenţia să stimuleze creierul cum trebuie şi cum are el nevoie.

Suntem adulţi. Gândirea noastră este complexă. Noi nu suntem îndureraţi de faptul că nu putem să exprimăm în engleză „Maria are mere.”. Noi suntem frustraţi pentru că avem trăiri de oameni mari şi nu reuşim să vorbim despre ele folosind sunetele şi structurile limbii engleze.

Subconştientul, dacă ar avea gură, ar zice: „(Ar trebui să) Ştii bine că la mine nu ajunge nimic dacă nu e îmbibat în EMOŢIE. Cum adică „substantive folosite la posesiv”? Mă lasă rece. Eu nu am zor că tu trebuie să înveţi pentru că ăştia te dau afară şi nici dacă vrei să-l impresionezi pe Gigel. Asta e treaba minţii conştiente sau Ego. La mine ajung informaţiile care te motivează sincer, care te fac fericit, care îţi oferă satisfactie sufletească. Da-mi EMOŢIE (pozitivă) şi eu o să-ţi dau fluiditate.”

Neuroştiinţă, adică ştiinţa care studiază creierul, ne spune clar: nu poţi să înveţi eficient (!) dacă nu există emoţie în procesul de învăţare! Emoţie bună sau ne-bună. Ce e clar este că logica nu este suficientă. Așadar, ingredientul secret este EMOŢIA!

  • Care este structura acestui curs?

În cele 2 zile, în care o să lucrezi direct cu mine, o să lucrăm la partea logică (sau tehnică) a limbii care acum ştim că ţine, în primul rând, de stăpânirea verbelor. O să înţelegem şi o să vedem (prin exemple practice) cum aceastea dirijează orice frază. Și, bineînțeles, o să fim experți în folosirea timpurilor verbale, începând cu trecutul (had been, have been, was, was being) pana la viitor (going to be, will be, will have been, etc.) și alte structuri (should be, must be, would be, could be, etc.)

  • Ce se va întâmplă în celelalte 28 de zile?

Vrem fluiditate, aşadar interesul nostru este să creăm o relație de intimitate între subconştient şi noile sunete şi structuri astfel încât să ne exprimăm gândurile (deja existente) în orice situaţie. Cum? Avem buton magic? Nu. Facem operaţie pe creier? Nu.

Știința ne spune că pentru creara unui nou tipar sau obicei avem nevoie de aproximativ 30 de zile.

Așadar raspunsul este: prin antrenament, disciplină şi perseveranță. Fiecare elev va primi un jurnal de design cognitiv cu propuneri zilnice care să genereze emoţie constructivă şi care să facă din engleză o limbă prietenă.

Lina Toma

14 comentarii

  1. In Constanta veniti? Pentru copii (12 ani) puteti tine cursul?
    Sunt extrem de interesata de metoda de invatare folosita , inclusiv pt. mine personal.

  2. Ma intereseaza si pe mine aceasta metoda de invatare a unei limbi straine prin disign cognitiv.Mi se pare foarte utila si informatia despre cum sa concepem o harta mentala.cum as putea afla mai multe informatii?
    Multumesc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*