Fascinanta lume a stereogramelor

Salutare!

Acum câțiva ani mi-a căzut pentru prima dată în mână o stereogramă și am fost fascinată. Îmi amintesc cum am căzut pe gânduri și am început să mă întreb câte alte lucruri mai sunt în jurul meu, iar eu nu le pot vedea doar pentru că nu le privesc din unghiul potrivit. Pe scurt, stereogramele sunt iluzii optice create din două imagini bidimensionale suprapuse după un anumit algoritm pe care dacă le privești într-un anumit mod (defocusat) se creează o imagine 3D.

Primele forme de stereograme sunt considerate hieroglifele. Mai mulți matematicieni au rafinat algoritmul inițial și au inventat o explicație mitologică pe care au denumit-o „viziunea zeilor”. Galileo Galilei a găsit o aplicabilitate mai practică a acestui mister și a produs ceea ce se poate numi, primul algoritm adevărat al unei stereograme – postularea unei lumi heliocentrice. În acea perioadă, stereogramele erau catalogate ca fiind o „viziune demonică”, iar acest lucru l-a trimis pe Galileo Galilei la închisoare.

Stereogramele au început să capete iar atenția publică între cele două războaie mondiale. Naziștii au declarat stereogramele ca fiind o formă artistică bolșevică și au distrus toți algoritmii, însă, un portar italian care lucra la Sorbona, a reușit să sustragă un algoritm simplu după care erau concepute stereogramele. Algoritmul a fost predat aliaților victorioși și imediat după terminarea ostilităților a fost trimis în America, iar în 1990 un antreprenor care stăpânea tainele computerului le-a readus în atenția publicului.

Am început să caut mai multe informații despre cum au apărut aceste imagini, cum sunt create, ce se întâmplă în creier când privim o stereogramă și care sunt beneficiile pe partea de învățare. Este un subiect pe care îl analizez de câțiva ani, dar astăzi simt că a venit momentul să îi dau locul cuvenit pe această pagină, iar motivul este cât se poate de simplu: reacțiile copiilor la stereograme chiar și în zilele noastre, când tehnologia pare că le-a deslușit pe toate, iar 3D-ul inundă cinematografele din lumea întreagă. Este fascinant cum atunci când un copil sau chiar un adult vede o stereogramă, are impresia că deține supraputeri, cam ca cele pe care le dețin personajele care ne cheamă în sălile de cinema!

Din asemănările acestea și nu numai, mi-am dat seama că în viața de zi cu zi experimentăm tot felul de iluzii optice. Spre exemplu: modul în care creierul nostru interpretează imaginea cerului înstelat vs. realitatea cerului înstelat sau cum percepem unele stele ca fiind foarte aproape de lună, dar ele, de fapt, sunt separate de ani lumină.

Inclusiv atunci când citim experimentăm o iluzie optică. Spun asta pentru că după ce ai parcurs un text care îți descrie un proces, un decor, anumite trăsături fizice, ești convins că ai o imagine completă, însă în realitate te concentrezi numai asupra unor detalii sau aspecte. Restul este completat de imaginație, memorie sau percepția fiecăruia. Cu siguranță ai citit o carte la un moment dat care ți-a stârnit interesul și erai sigur că ai reținut foarte multe detalii, iar după ceva timp, când ai revenit la același material, ai văzut informații pe care prima dată nu le-ai observat. Acest lucru se întâmplă deoarece ne concentrăm doar pe ceea ce considerăm important sau relevant la momentul respectiv. Percepem foarte puțin din ce avem în raza atenției la un moment dat. Nimic nu poate fi perceput fără atenție.

Cercetătorii care au studiat efectele stereogramelor asupra minții umane au constatat că în timpul realizării convergenței oculare, creierul intră într-o stare de relaxare, începând să emită unde alfa. Starea alfa este cea în care se învață cel mai eficient deoarece în această stare se produce și echilibrarea emisferelor cerebrale. În funcție de ce activități întreprindem în viața de zi cu zi, una dintre emisfere este folosită în mod predominant. Geniile au această abilitate de a-și folosi ambele emisfere în procesul de creație. Einstein este un exemplu clar că și-a folosit ambele emisfere atunci când a descoperit relația dintre timp și spațiu (timpul – ține de emisfera stângă, spațiul de emisfera dreaptă).

Alte beneficii ale utilizării stereogramelor pe termen lung au legătură cu creșterea puterii de concentrare și memorare, generarea la nivel mental a unui mediu pozitiv pentru învățare, creșterea încrederii în sine prin activarea sentimentului de reușită.

E drept, subiectul este mult mai amplu, referințe de-a lungul timpului s-au tot făcut, iar pentru aceia dintre voi care caută mai multe informații despre aceste stereograme, las aici și câteva link-uri utile și cine știe, poate revin și eu cu un articol mai stuf pe această temă.

Detalii despre cum trebuie să privești o stereogramă, găsești aici.

Imagini pe care poți să exersezi, aici .

 

Cu drag,

Georgiana Gerea


Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Abonează-te și fii la curent cu noutățile ÎNVAȚĂ EFICIENT

  • Afli mereu tehnici și metode noi
  • Îți descoperi propriul stil de învățare
  • Îți faci prieteni noi cu care poți împărtăși din experiența ta legată de învățare