De ce nu vrei să citești 800 de cuvinte pe minut?

Bine te-am regăsit!

Georgiana Gerea sunt și astăzi am să-ți povestesc despre motivele pentru care oamenii nu vor să citească 800 de cuvinte pe minut.
Atât la cursul pe care l-am facilitat weekend-ul acesta cât și în cadrul întâlnirilor 1 to 1 adresez participanților următoarea întrebare: Tu de ce nu vrei să citești cu 800 de cuvinte pe minut? Răspunsul pe care l-am primit cel mai des este: „ba eu vreau, dar încă nu cred că este posibil.”

Am observat că atunci când pun această întrebare ies la suprafață credințele legate de abilitățile în domeniul citirii.

Am mai auzit și variante de genul: “cum să îmi permit eu să îmi propun să citesc cu 1000 de cuvinte pe minut când Nicolae Iorga citea cu 2000. Eu nu sunt Nicolae Iorga.„
Oamenii citesc în medie cu 150 maxim 250 de cuvinte pe minut. Este viteza cu care citeau oamenii acum 150 de ani în condițiile în care nu aveau acces la așa de  multe informații despre neuroplasticitate și despre cum funcționează creierul.

Se pare ca majoritatea adulților rămân cu viteza de citire din clasa a 6 a, în condițiile în care cantitățile de informații pe care le avem de asimilat pentru liceu, facultate și alte specializări se triplează cel puțin.

La fel de interesant este și momentul de după evaluare, când participantul află cu ce viteză citește și este întrebat: Cu ce viteză vrei să citești peste o lună de zile?

În acest moment oamenii au nevoie de repere. Au nevoie să știe care este un minim și care este un maxim. Dacă nu primesc aceste repere, au tendința de a-și fixa ca obiectiv o viteză de citire cu mult sub potențialul lor. Pe mulți îi și aud spunându-mi: “dacă o să ajung să îmi măresc viteza de citire de la 170 de cuvinte pe minut la 350 sunt foarte tare!”

Și dacă ți-aș spune și ți-aș arăta cum poți ajunge să citești cu 350 de cuvinte în 20 de minute, ți-ai lăsa același obiectiv? Mulți în acel moment fac ochii  mari și parcă se întâmplă o minune. Deja cu această informație le-am mutat gardul credinței 10 metri mai departe. Dacă mai vin și cu exemplul personal, dar și cu exemplele copiilor și adulților cu care am lucrat și care au ajuns să depășească 1500 de cuvinte pe minut deja vorbim de altceva. Ei încep să creadă că este posibil.

Orice este posibil pentru cel care crede.
Același lucru se întâmplă și în lumea sportivilor. Când atletul american Frank Jarvis a oprit cronometrul la 11 secunde în finala olimpică de 100 m din Paris, în 1900, rezultatul a fost considerat un miracol. Astăzi, un astfel de timp nu te-ar califica nici măcar în finalele județene.
În acea perioadă se credea că este imposibil să alergi 100 de metri în mai puțin de 10 secunde. Jim Hines avea să arate contrariul, alergând 100 de metri în 9,95 secunde la Olimpiada din Mexic, din 1968. Jim Hines a doborât un record care nu mai fusese doborât de 38 de ani. Ce a făcut el diferit? A împărțit traseul de 100 de metri în segmente de 20 de m și s-a antrenat să dea cel mai bun timp pe distanțe mult mai mici. La scurt timp după această performanță, în mentalul colectiv al atleților s-a instalat credința că este posibil să alergi în mai puțin de 10 secunde și foarte mulți au început să alerge 100 de m în mai puțin de 10 secunde.

Acum am intrat în era Usain Bolt, care în doi ani a doborât pragurile sutimilor de secundă la 9 secunde şi 69 în 2008, iar în 2009, la Campionatul Mondial de la Berlin a ajuns   la 9,58.

 

De ce un copil ajunge să citească 800 de cuvinte pe minut într-un timp mult mai scurt decât un adult și cu minim de efort? 

În primul rând pentru că un copil tratează procesul de citire rapidă ca pe un joc în care totul este posibil. Copilul nu are așa de multe limite mentale cum are un adult.
Am avut cazuri în care un copil de clasa a doua, după două zile de curs citea cu 600 de cuvinte pe minut, iar următorul weekend au venit la curs și părinții copilului pentru că deja se simțeau frustrați. Părinții nu au reușit să depășească limita de 450 de cuvinte pe minut în două zile pentru că aveau o credință legată de viteza de citire pe care o alimentau de aproape 30 de ani. Continuând antrenamentul timp de 30 de zile au început să obțină rezultate mult mai bune.

De ce nu vor oamenii să citească 800 de cuvinte pe minut?

Pentru că ei cred că:

  1. Dacă citesc rapid nu mai rețin nimic din text
  2. Dacă citesc rapid, pierd multe informații relevante din text
  3. Dacă citesc rapid nu mai au timp să savureze informația din text
  4. Dacă citesc rapid pierd partea emoțională a unei cărți

Să le luăm pe rând.

Lucrurile stau total invers. Cu cât citești mai rapid cu atât reții mai multă informație.

Explicația este foarte simplă. Atenția este în strânsă legătură cu partea de citire. Persoanele care au antrenată partea de atenție reușesc  să își mărească foarte rapid viteza de citire, dar și coeficientul de asimilare.

Imaginați-vă că mergeți cu mașina pe autostradă cu 80 km/h. Cum vă simțiți? Cât de atenți sunteți la drum? Îmi puteți povesti ce vedeți pe geam?

Acum imaginați-vă că accelerați pe autostradă și prindeți viteza de 200 de km/oră. Cum este atenția voastră la această viteză?

Citind cu 800 de cuvinte/minut nu mai apuci să îți pronunți în minte toate cuvintele. Partea conștientă se blochează, iar informația merge  direct în subconștient fără a mai fi analizată și alterată de experiențele tale.
Am întâlnit persoane care s-au pregătit pentru medicină și nu înțelegeau de ce au picat examenul. În urma evaluării am putut observa că citeau încet și nu reținea nimic din ceea ce citea. Ei avea impresia că au reținut, dar de fapt citind lent aveau timp să facă legături cu experiențele lor legate de subiectul despre care citeau și nu mai erau atenți la informația din text.
Citind lent este ca și cum o persoană ar vorbi cu tine, iar tu te gândești la o experiență asemănătoare pe care ai avut-o acum 3 ani și abia aștepți să prinzi o pauză în vorbire să îi povestești. În acest moment nu mai ești atent  la ce vrea să îți comunice de fapt aceea persoană ci ești atent să sesizezi momentul potrivit pentru a interveni. Are logică acum?

Cititul lent dă voie dialogului interior care alterează informația citită.

A doua credință spune că dacă citesc rapid, pierd multe informații relevante din text.

Majoritatea oamenilor vor să facă 3 lucruri în același timp: să citească – să memoreze și să învețe. Dacă s-ar putea întâmpla toate aceste lucruri la o primă citire ar fi perfect.
Cititul, memoratul și învățatul sunt 3 procese diferite care acționează diferit pe harta noastră mentală.
Citirea – înseamnă de fapt procesarea informației. Prin citire tu îți dai seama cam despre ce este vorba în text și nimic mai mult. Când citim normal (normal = cum citesc majoritatea adulților, adică între 150 – 250 de cuvinte/minut), reținem între 5 și 10 % din informație.

Citirea rapidă îți mărește coeficientul de asimilare cu 20 – 40%. Un cititor rapid citește în medie cu 500 – 600 de cuvinte/minut și reține intre 30 și 70% din informație.

Memorarea – majoritatea asociază cuvântul memorare cu repetarea mecanică a informației, ceea ce face ca acest proces să fie monoton și cu consum mare de energie.

Memorarea creativă înseamnă să îți păcălești creierul că o informație nouă tu o cunoști deja, iar acest lucru se face cel mai ușor făcând legătura cu experiențele tale. Amprentarea emoțională a informației te va ajuta să o reții pe termen lung. Ca să înțelegi mai bine cum poți folosi experiența în memorarea unui informații am să îți dau un exemplu simplu. Când învățam pentru școala de șoferi nu reușeam să memorez diferența dintre oprire și staționare. Tot timpul le încurcam. După logica mea, când staționezi nu stai mai mult de 5 minute, iar când ai oprit păi ai oprit pe perioadă nedeterminată. Dar se pare că lucrurile stăteau total invers și nu reușeam să le fixez corect în memorie. Atunci am apelat la informațiile pe care le aveam deja în memorie și am început să mă gândesc la fiecare cuvânt în parte de ce îmi amintește. Primul cuvânt a fost STAȚIONARE – care m-a dus cu gândul la STAȚIUNE și imediat s-a creat o legătură foarte puternică ce m-a ajutat să deosebesc cele două noțiuni. Legătura a fost următoarea: când plec în stațiune stau cel puțin o săptămână, niciodată nu o să pleci în stațiune pentru 5 minute, dar de oprit poți opri 5 minute pentru a-ți rezolva unele treburi. Și am strigat EVRICAAAA! Exemplul de mai sus este unul simplu, dar această metodă funcționează și pentru informații aparent mai complicate.

Învățarea – majoritatea asociază învățarea cu cititul și memoratul. Dacă la școală aveam de învățat o lecție ce făceam de fapt? O citeam și apoi memoram aproape fiecare cuvânt în parte și numeam acest proces învățare.

Învățarea eficientă înseamnă acțiune. Mai exact, nu poți spune că ai învățat un lucru dacă nu l-ai pus în practică. Niciodată nu o să vezi un bucătar care se laudă că a învățat să gătesc doar citind și memorând rețete culinare.

Alte două credințe pe care oamenii le invocă atunci când vine vorba de citirea rapidă, se referă la faptul că dacă citesc rapid nu mai au timp să savurez informația din text sau pierd partea emoțională.
Majoritatea persoanelor care se apucă de citit o carte, o citesc de la început până la sfârșit și gata. Această metodă este total ineficientă, deoarece nu i-ai dat nicio comandă creierului tău cum că ai vrea să reții ceva din text, sau că ai vrea să urmărești partea emoțională.

Motivul pentru care citești determină modalitatea în care vei citi  textul.

Într-un fel se citește un text din care vrei să afli răspunsul la o întrebare, adică vrei să verifici o informație, în alt fel se citește un text din care ai nevoie de o cunoaștere mai aprofundată a tuturor ideilor și în alt fel se citește un text la care vrei să te conectezi la partea emoțională.

Primul pas în a citi eficient este să îți pui una din următoarele întrebări la fiecare citire: Ce vreau să rețin din acest text? Ce informații din acest text  îmi sunt utile? Cu ce scop citesc acest text? Ce pot aplica din acest text? Poți citi o carte și de 100 de ori cu 100 de obiective diferite. Vei fi uimit de capacitatea de asimilare a informațiilor pe care o vei căpăta în momentul  în care îi vei da comandă creierului ce să rețină.
Când îi dai comandă creierului ce să rețină el îți va scoate în față doar informațiile relevante pentru scopul tău.

 

Știu că acest articol a stârnit câteva întrebări legate de cititul lent (considerat normal de peste 90% din populația lumii) și cititul rapid, așa că aștept întrebările sau nelămuririle tale în rubrica de comentarii sau pe email georgiana@invataeficient.com și cu mare drag îți răspund.

Scriind acest articol mi-am stabilit ca obiectiv ca în 3 ani, a citi cu 800 de cuvinte pe minut să fie considerat ceva normal în școlile din România.

Până data viitoare te îmbrățișez cu drag și nu uita să îți răspunzi la întrebarea:

Tu de ce nu vrei să citești cu 800 de cuvinte pe minut?


4 Comments

  1. Ai dreptate, am incercat sa citesc mai rapid si creierul se focuseaza mai bine pe text, dar as vrea sa stiu, care este tehnica folosita pt a citi si mai rapid.

  2. Eu folosesc eyercize, e un site pe care există o aplicație de citire rapidă. Am ajuns să citesc cu o viteza de 450 cuvinte 0e minut, momentan asta e viteza la care ceea ce citesc are încă sens pentru mine. Când citesc ceva în format fizic însă am observat ca nu am aceeași viteza, tocmai pentru ca intervine acel dialog interior care îmi distrage atenția și apoi trebuie să îmi redirecționez atenția asupra materialului. Procesul este foarte frustrat. Cum as putea să elimin/reduc acest dialog interior?
    P.S.: Apreciez foarte mult ceea ce faci și îți citesc cu mare interes articolele. Era și timpul sa apară oameni ca tine și ca Lina Toma care sa activeze segmentul acesta al coachingului de învățare, ca de life coach sunt destui.(nu o spun cu răutate, e doar o constatare)
    Îți doresc mult succes în continuare și sper să am posibilitatea să particip la cursurile tale în viitor!

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*