De ce greșesc elevii la subiectele ușoare de la examene?

Salutare!

Duminică, pe 26 noiembrie, am lansat “Programul de pregătire mentală și emoțională pentru examen”. Este un curs care durează 3 luni (o întâlnire pe săptămână, două ore) și se adresează în mod special elevilor care vor susține în 2018 examenul de bacalaureat și evaluarea națională.

A fost foarte interesantă prima întâlnire pentru că obiectivul a fost să ne cunoaștem și să observăm care sunt credințele/programele care în acest moment ne limitează să trecem un examen cu brio.
Cum am mai spus și cu alte ocazii, nu vreau să se înțeleagă că eu sunt persoana care îl face pe un elev să ia un examen cu nota 10. Pentru mine, este un real succes dacă elevul ajunge să își conștientizeze emoțiile, să își regleze atitudinea față de informație, să integreze tehnicile de învățare eficientă și să fie mulțumit de el și cu el. Eu cred că este important să îți propui să iei 10 la un examen nu pentru notă în sine, ci pentru persoana care tu trebuie să devii.

Când i-am întrebat pe elevi, atât pe cei de clasa a 8 a cât și pe cei de a 12 a, dacă în acest moment se pot vedea luând nota 10 la examen, niciunul nu mi-a răspuns că da, chiar dacă se pregătesc intens cu profesori în particular și majoritatea au renunțat la toate acele activități care le fac plăcere.
Au urmat alte întrebări: Ce anume credeți că vă limitează în acest moment să fiți de 10? Ce vă spune acea voce din cap?
Răspunsurile lor m-au ajutat să înțeleg care sunt programele și concepțiile dăunătoare. Iată numai câteva:

  • Eu tot timpul greșesc la exercițiile ușoare;
  • Sunt neatent;
  • Lucrez insuficient;
  • Sunt prost și pierd timpul aiurea;
  • Eu nu mă văd luând 10 la mate pentru că fetele nu sunt bune la mate;
  • Eu nu mă văd luând 10 la română pentru că acolo trebuie să “aberezi” și băieții nu sunt buni la asta;
  • Sunt o persoană timidă și de obicei nu mă exprim din teama de a nu mă face de râs sau de a nu greși. La teste, dacă nu sunt 100% sigură de răspuns nu scriu din același motiv.
  • Oricât m-aș pregăti, sigur o să fie un exercițiu pe care nu o să știu să îl rezolv. Așa mi se întâmplă de obicei la teste.

Majoritatea programelor sunt instalate în subconștient de la o vârstă fragedă și nu suntem conștienți de ele. Subconștientul preia gândurile din mintea conștientă, le prelucrează și ajunge la o concluzie. Mintea subconștientă primește informația sub formă de imagine și nu percepe negația pentru că pentru ea totul este posibil.

Mintea subconștientă va căuta întotdeauna să îndeplinească sarcina care i-a fost transmisă, fie că ea a fost bine gândită, a venit întâmplător, sau poate a fost preluată de la o sursă exterioară.

Tocmai din acest motiv este important să monitorizezi ce introduci în mintea subconștientă. Dacă ți-ai spus: “Eu tot timpul greșesc la exercițiile ușoare” și ai repetat-o de suficient de multe ori cu încărcătură emoțională, subconștientul se vede nevoit să îți rezolve această solicitare spunându-ți: “Da, stăpâne. Te pot face să greșești la exercițiile ușoare fără prea mare efort.” Apoi, să spunem că ai avut un test despre un subiect pe care îl știai foarte bine, dar în timpul testului, 15+6 = 22. Să fi fost oare mintea subconștientă care îți îndeplinea porunca?
Mintea subconștientă lucrează întotdeauna cu materialul pe care tu îl transmiți. Dacă te gândești la succes, mintea subconștientă te va ghida către succes.

Există suficiente studii în domeniul psihologiei experimentale care au demonstrat că sistemul nervos omenesc nu poate face diferența între real și imaginar. Asta înseamnă că îți poți îmbunătății capacitățile mentale și fizice practicând în minte.

Cercetătorii ruși au făcut un experiment. Patru grupe de atleți s-au antrenat fizic și mental după cum urmează:

– prima grupă a făcut antrenament fizic 100% și mental 0%;

– a doua grupă 75% fizic și 25% mental;

–  a treia grupă 50% fizic și 50% mental;

– a patra grupă 25% fizic și 75% mental;

La probele finale din cadrul experimentului, surprinzător sau nu, cei care au făcut antrenament fizic 100% au ieșit pe ultimul loc, iar cei care s-au antrenat mental 75% și 25% fizic au ieșit pe primul loc.
Vizualizarea este acum o procedură standard în antrenamentul sportivilor, dar și antrenamentul fizic este la fel de important.

Unul dintre părinți m-a întrebat la sfârșitul primei întâlniri: “Și… nu le-ați dat nimic de lucru?” I-am răspuns că le-am dat ca sarcină să-și observe gândurile până la următoare întâlnire. Credeți că este ușor?

Fiecare dintre noi avem mii de programe în mintea subconștientă. Multe dintre ele sunt esențiale și chiar utile. Dar multe sunt dăunătoare pentru o viață împlinită.

Elevii cu care am lucrat și care au obținut rezultate foarte bune au fost cei care au înțeles că nu este important ce ești. Important este ce crezi că ești.

Sunt foarte entuziasmată de această călătorie care a început duminică și cu siguranță am să revin cu postări pe acest subiect.

Sunt foarte curioasă dacă pe măsură ce ai parcurs acest articol ai identificat la tine programe care te-ar putea sabota în a obține ceea ce îți dorești?
Îmi poți răspunde printr-un comentariu sau îmi poți scrie pe adresa de email: georgiana@invataeficient.com

Cu drag,
Georgiana Gerea

 

 

 


Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*