Cum să citești rapid fără să pierzi informație relevantă?

Bine te-am regăsit! Georgiana Gerea sunt, trainer și coach de învățare eficientă.

Astăzi vreau să îți povestesc despre conștientizarea pe care am avut-o pe final de an legată de citirea rapidă și pe care nu am găsit-o în nicio carte de specialitate.
Această conștientizare m-a dus imediat cu gândul la unul dintre studenții de la medicină cu care lucrez și care îmi tot spunea că lui îi este greu să aplice tehnica de citire rapidă pe materia de la facultate unde sunt foarte mulți termeni noi asupra cărora simte nevoia să se oprească și să-i sublinieze. Eu tot încercam să îi spun să nu mai opună rezistență că este prea mental și că vrea să dețină controlul fără să înțeleg de fapt mecanismul din spate.
Despre ce conștientizare este vorba?

Am scris în articolul trecut despre faptul că  prin 1976 un doctorand de la Universitatea Nottingham a arătat că amestecarea literelor în interiorul cuvântului afectează puțin sau deloc  un cititor rapid și am dat următorul exemplu: O atlă cecretrae inetreastnă etse cea de la Unvireisateta Cmadrbgie crae deomsnrtaează că mitnea  unamă nu cietște feiacre lietră ditnr-un cuâvnt ci cuâvnutl ca un înrteg.

O altă cercetare interesantă este cea de la Universitatea Cambridge care demonstrează că mintea umană nu citește fiecare literă dintr-un cuvânt ci cuvântul ca un întreg.

Povestindu-le Linei Toma și lui Bogdan Tabacu despre acest experiment le-am dat și lor să citească fraza cu literele din mijloc amestecate și cu foarte mare ușurință au reușit să descifreze cuvintele.

Altă prietenă pe la jumătatea frazei și-a dat seama că literele sunt amestecate și atunci și-a amintit de greșelile de scriere pe care le întâlnește în emailuri și pe care nu le observă.

Totuși, chiar dacă fiecare a citit cu ușurință această frază, cuvântul Cmadrbgie / Cambridge a necesitat un timp mai mare decât restul cuvintelor pentru a fi descifrat.
Observând acest lucru l-am rugat pe Bogdan să ne scrie o propoziție în care să utilizeze cuvinte din domeniul medical, cuvinte care lui îi sunt cunoscute și să amestece literele din mijloc. Aceasta este propoziția dată de Bogdan: “În czarulie de tirocominzaă se flosoteșe iosocanozl lcaol.” –  “În cazurile de tricomoniază se folosește isoconazol local.” Din această propoziție, atât eu cât și Lina am identificat doar cuvintele cunoscute, iar la cele necunoscute tendința a fost să citim cuvântul pe litere, în aceeași ordine, de la stânga spre dreapta.
Mai jos o să îți dau un exemplu asemănător. Este o frază selectată dintr-un manual de chirurgie.

„Pnarațiuil pluapr dsiatl etse cel mai fervrnet îtnlâint. El se dzeovtlă îtnur-un sapițu îcnihs porixaml de un spet crae uentșe piull ctuanat dsiatl de felixe cu preoitsul pe crae se isnreă tneodunl feloxuruli lnug.”

Înainte de a vedea  fraza scrisă corect aș vrea să îți notezi cuvintele pe care ai reușit să le descifrezi. În cercetarea de la Universitatea Nottingham se mai spune că unui cititor rapid i s-a dat să citească un text scris prin amestecarea literelor din mijlocul cuvintelor, iar acesta  a putut identifica doar 4-5 erori de confuzie într-o pagină A4.
Conștientizarea pe care am făcut-o și despre care în studiu nu se vorbește este următoarea: un cititor poate identifica ușor cuvintele chiar dacă literele din mijloc sunt amestecate, doar atunci când are cuvântul în harta lui mentală. Practic, poți recunoște rapid un cuvânt doar dacă îți este cunoscut.

Fraza din manualul de chirurgie este următoarea:

“Panarițiul pulpar distal este cel mai frecvent întâlnit. El se dezvoltă într-un spațiu închis proximal de un sept care unește pliul cutanat distal de flexie cu periostul pe care se inseră tendonul flexorului lung.”

Dacă ți-ai notat cuvintele pe care ai reușit să le descifrezi, poți observa cum creierului i-a fost greu să rearanjeze literele într-un cuvânt pe care l-ai întâlnit pentru prima dată.

Cum ne ajută această descoperire în a citi mai repede un text?

Este clar faptul că atunci când citim noi vedem prima dată cuvintele care ne sunt cunoscute. Creierul vede cuvintele cunoscute ca pe un întreg și nu ca pe o înșiruire de litere.
Dificultățile apar atunci când avem termeni de specialitate, sau cuvinte noi care nu ne sunt cunoscute.
Începând cu abecedarul și terminând cu acele cărți în care găsim încorporat și un glosar,  am fost obișnuiți ca ceea ce ne este mai puțin cunoscut să găsim explicat la finalul textului sau la finalul cărții.

Imaginează-ți că mergi  la o petrecere la care întâlnești destul de multe persoane pe care nu le cunoști și gazda iți spune: hai! Simtă-te bine! Distrează-te! Interacționează cu oamenii, fii relaxat ce dacă nu-i cunoști, o să-i cunoști la finalul petrecerii. Cu cine ai tendința de a interacționa prima dată? Cum te simți să ai așa de mulți necunoscuți în jurul tău?

Eu una, prima dată m-aș duce la persoanele pe care le cunosc și aș fi puțin stresată de faptul că sunt ceva necunoscuți prin zonă ceea ce mă face să nu mă simt tocmai în largul meu.

Dar cum ar fi să mergi la o petrecere în care din prima secundă faci cunoștință cu persoanele pe care le vezi pentru prima dată. Cum ar fi ca din prima secundă să afli câteva informații de bază despre aceste persoane? Cum ar fi să interacționezi cu acești necunoscuții chiar și printr-o strângere de mână care îți poate spune așa de multe lucruri despre oamenii cu care o să petreci?
Cu siguranță pe mine m-ar face să mă simt foarte relaxată și confortabilă.
Această metodă de a pune cuvintele necunoscute, cuvintele cheie la finalul textului sau a cărții nu a fost combătută de nimeni până acum. Ni se pare ceva atât de normal să se procedeze așa.
Dar cum ar fi să deschizi o carte și încă de la început să vezi cuvintele necunoscute, cuvintele noi, sau cuvintele cheie.  Imaginează-ți că înainte de a te apuca de citit o carte îți aloci 5-10 minute să te împrietenești cu acele cuvinte necunoscute. Cum o să fie apoi procesul tău de citire având în vedere că știi încă de la început ce camarazi o să ai alături?
Una dintre cele mai mari temeri pe care am întâlnit-o la persoanele care vin la cursul de citire conectivă este legată de faptul că dacă citesc rapid nu mai înțeleg nimic din text, sau că o să piardă informație relevantă.

Într-o carte întâlnim mult mai multe cuvinte cunoscute decât necunoscute. Cuvintele cunoscute sunt Re-Cunoscute (încă o dată cunoscute) imediat de creier. Din experimentul cu amestecarea literelor într-un cuvânt aflăm că un cititor rapid a întâlnit doar 4-5 cuvinte necunoscute într-o pagină A4. Ce înseamnă acest lucru? Dacă textul este scris cu font seize de 12, într-o pagină A4 încap aproximativ 450 de cuvinte. Deci din 450 de cuvinte, unui cititor rapid care citește în medie cu 500 de cuvinte pe minut,  i-a fost greu să recunoască doar 4-5 cuvinte. Cum ți se pare acest lucru?

Cum să citești rapid fără să pierzi informație relevantă? 

  1. Ia un pix și mișcă-l de-a lungul rândului. Evelyn Wood a observat că mișcarea degetului, sau a pixului de-a lungul rândului atrage atenția ochilor, ne păstrează atenția și concentrarea asupra informației și putem citi mai repede.
    Prima dată vreau să miști pixul de-a lungul textului și să pleci în căutarea cuvintelor necunoscute, fără a fi stresat că nu înțelegi nimic din text. Este ca un joc în care ce trebuie să faci este să miști rapid pixul de-a lungul rândurilor și să observi cuvintele necunoscute.
  2. Subliniază si notează pe o foaie cuvintele necunoscute.
  3. Caută explicația cuvintelor necunoscute. Împrietenește-te cu ce nu cunoști. Poți observa că identificând ce nu cunoști, deja ai o idee despre ce este vorba în text.
  4. Acum că ai eliminat stresul care îți spunea că există riscul să pierzi informație relevantă, i-a din nou pixul și mișcă-l de-a lungul rândului astfel încât să poți vedea și pronunța mental 3-4 cuvinte pe un rând.
    Îți reamintesc de faptul că ochiul percepe o linie de text în salturi.

 

cum citim

 

 Medicul oftalmolog Emil Javal a descoperit că ochiul uman poate să vadă 3-4 cuvinte dintr-o singură fixare, ceea ce înseamnă că pe o linie de text, ochii mișcându-se în salturi, au nevoie doar de 3-4 fixări pentru a vedea informația de pe un rând. Înainte se credea că fixarea se face pe fiecare literă sau cuvânt.

Disponibilitatea de a învăța ceva nou se vede cel mai bine în momentul în care punem în practică ceea ce am citit. 

În cazul în care apar ceva întrebări în urma punerii în practică a celor 4 pași, sunt aici să ne lămurim. Îmi poți lăsa un comentariu sub articol sau îmi poți scrie la adresa de email: georgiana@invataeficient.com
Când eram micuță și mergeam cu bunica duminica la biserica, momentul din slujbă pe care eu îl așteptam cu nerăbdare era predica de final pentru că mai aflam câte o povestioară nouă.
Tot cu o povestioară am să închei și de data aceasta. În cartea “Uneori câștigi, alteori înveți”, Jhon C. Maxwell povestește despre John H. Holliday, fondatorul și editorul Indianapolis News care a intrat într-o zi în redacție hotărât să îl găsească pe cel care confundase ortografia a două cuvinte asemănătoare. După mai multe verificări, și-a dat seama că el era cel responsabil. Când i s-a spus acest lucru, a replicat: „Dacă eu am scris așa, atunci probabil așa e.” În următorii treizeci de ani, la Indianapolis News cuvântul height a fost scris hight.

Pentru cei care m-au întrebat când este programat următorul curs de citire conectivă în luna ianuarie, vă anunț că perioada stabilită este:

23 – 24 ianuarie, de la ora 10.00 la 17.00

Pentru informații și înscrieri îmi poți lăsa un mesaj la adresa georgiana@invataeficient.com

Până data viitoare, te îmbrățișez cu drag!

Georgiana Gerea

DSC_0064

 

 

 


3 Comments

  1. Buna Georgiana ,Maria sunt,,locuiesc in Comanesti -Bacau. Ma intereseaza mult acets domeniu si as vrea sa stiu daca cum pot participa si eu la asemenea cursuri.Este posibila varianta online? Multumesc anticipat pentru raspuns

    ps Imi doresc mult de tot sa fie posibil

  2. Foarte interesant.
    In minte mi.a venit imginea unei doamne invatatoare
    ce punea copilasii sa citeasca rostind si urmarind cu degetelul
    pe manual.
    Multumesc pentru articol si informatie.
    Sunt interesata de aceasta metoda de citire rapida.

1 Trackback / Pingback

  1. ZIUA 4 | Citesc fiind conștient | 30 de zile pentru un trai conștient  – Linatoma

Dă-i un răspuns lui maria Anulează răspunsul

Your email address will not be published.


*