Citește rapid ca să gândești rapid

Bine te-am  regăsit! Georgiana Gerea sunt.

De curând am văzut un film care se cheamă I Origins. Poate ai văzut deja acest film. Pe scurt, este  vorba despre un tânăr doctorand în domeniul biologiei moleculare căruia îi plăcea foarte tare să fotografieze ochii persoanelor pe care le întâlnea. Prin cercetarea sa academică voia să demonteze teoria creaționistă căutând noi dovezi. În timpul unei petreceri, tânărul nostru rămâne fascinat de ochii unei femei misterioase. Plecând în căutarea acesteia ajunge la o descoperire foarte importantă.

 

Ce vreau să vă spun este că acest film a stârnit în mine o avalanșă de întrebări despre rolul ochiului în procesul de citire rapidă, despre relația ochi-creier, dar și despre faptul că cititul este o invenție culturală relativ recentă. Cititul nu este un proces natural cum este văzul, vorbitul, auzul, mirosul etc.

Cititul trebuie învățat, iar pentru a citi, creierul a trebuit să se adapteze prin  folosirea unui sistem perceptual care a evoluat și pentru alte lucruri.

Din punctul meu de vedere, cercetările în acest domeniu sunt limitate și încă la început.

Mi-a plăcut foarte tare analogia dintre un cititor lent, care își fixează privirea pe fiecare cuvânt în parte, și cititul printr-un pai care îți limitează mult câmpul vizual.

photo (2)
Prin cercetările și descoperirile făcute de-a lungul timpului referitoare la modul în care ochiul nostru percepe informația și pe care o să le găsești prezentate mai jos, intenționez să aduc câteva argumente științifice care, sper eu, te vor ajuta să-ți mărești universul de cunoaștere și te vor determina să schimbi modul în care abordezi cititul.

Disponibilitatea noastră de a învăța ceva nou se vede cel mai bine atunci când punem în practică informațiile (citite și memorate).

Cum funcționează ochiul în procesul de citire?

Lumina intră în ochi și se focusează pe centrul retinei care se numește fovea. Retina este formată din sute de milioane de celule mici și sensibile de lumină. Aceste celule sunt conectate la o rețea de nervi care transmite informații cortexului vizual, iar acesta asamblează imaginile.  Când ne concentrăm atenția pe un obiect, lumina acestuia este focusată pe fovee, iar acest proces se numește fixare.

Traseul în timpul cititului este următorul:

Te uiți – vezi – auzi – înțelegi

Ochiul vede un element (simbol) pe care îl asociază unui sunet și îl traduce automat într-o idee sau imagine. Tot acest proces se desfășoară mai rapid decât viteza luminii.

Ochiul percepe o linie de text în salturi. Aceste salturi sunt atât de rapide încât nu ai timp să le percepi deoarece durează undeva între un sfert de secundă și jumătate de secundă.  Practic, în timpul cititului, ochiul ia înghițituri scurte de informații, iar în cazul unui cititor rapid, punctele de fixare tind să se concentreze spre mijlocul rândului.

La viteze de fixare lente, un cititor poate citi cu mai puțin de 100 de cuvinte pe minut.

cum citim

În 1878, Emil Javal, în urma unui experiment despre mișcarea ochilor, a descoperit că ochiul uman poate să vadă 3-4 cuvinte dintr-o singură fixare, ceea ce înseamnă că pe o linie de text, ochii mișcându-se în salturi, au nevoie doar de 3-4 fixări pentru a vedea informația de pe un rând. Înainte se credea că fixarea se face pe fiecare literă sau cuvânt.

O atlă cecretrae inetreastnă etse cea de la Unvireisateta Cmarbgie crae deomsnrtaează că mitnea  unamă nu cietște feiacre lietră ditnr-un cuâvnt ci cuâvnutl ca un înrteg.

O altă cercetare interesantă este cea de la Universitatea Cambridge care demonstrează că mintea umană nu citește fiecare literă dintr-un cuvânt ci cuvântul ca un întreg.

Prin 1976 un doctorand de la Universitatea Nottingham a arătat că amestecarea literelor în interiorul cuvântului afectează puțin sau deloc  un cititor rapid. Unui cititor rapid i s-a dat să citească un text scris prin amestecarea literelor din mijlocul cuvintelor, iar acesta  a putut identifica doar 4-5 erori de confuzie într-o pagină A4.

Se pare că atunci când  literele sunt amestecate la mijloc cititorii fac mai bine față decât atunci când prima și ultima literă sunt amestecate.

La acest experiment aș avea de făcut o completare. Am testat împreuna cu Lina Toma și Bogdan Tabacu acest studiu și se pare că un cititor poate identifica ușor cuvintele chiar dacă literele din mijloc sunt amestecate, doar atunci când are cuvântul în harta lui mentală. Dacă un cuvânt nu îl cunoști, creierul nu poate rearanja literele.  Cu mai multe informații despre aceste revelații am să revin într-un articol viitor.

Cea mai importantă dovadă a faptului că ochiul uman poate vedea 4 cuvinte simultan și să înțeleagă perfect textul  în câteva sutimi de secundă s-a  putut demonstra cu ajutorului unui aparat numit tachistoscop. Acesta a fost folosit pentru prima dată pentru antrenarea piloților din armata americană. Aceștia trebuiau să identifice foarte rapid pe un ecran avioanele inamice. Prin antrenament, piloții puteau vedea imagini minuscule ale unor avioane diferite atunci când apăreau pe ecran la o viteză egală cu a 500 a parte dintr-o secundă.

La sfârșitul anilor 1950, Evelyn Wood, ținând cont de descoperirile anterioare, a observat că mișcarea degetului de-a lungul rândului atrage atenția ochilor și putea citi mai repede. Această metodă îi poartă numele.

 

Cititorul rapid vs cititorul lent

Ochiul uman stă rareori mai mult de jumătate de secundă fixat pe un punct. Totuși, atunci când simțim că ochii încă stau fixați într-un punct, ei de fapt se rotesc de câteva ori în jurul punctului. Ce înseamnă acest lucru? Persoanele care cred că dacă citesc cuvintele mai lent înțeleg mai bine textul nu fac altceva decât să repete acel cuvânt de mai multe ori, acest lucru ne îmbunătățind neapărat rata de înțelegere a textului.

O persoană care recitește de mai multe ori o informație își pierde încrederea în memoria sa și ajunge la concluzia că nu înțelege ce citește.

Când o persoană citește rapid, ea se concentrează mai mult pe informație și își poate mări viteza de citire până la 500 de cuvinte pe minut cu maxim de înțelegere.

Mărind viteza de citire ne mărim și viteza de gândire prin accesarea și utilizarea altor zone din creier care nu sunt folosite.

Un cititor lent este mult mai aproape să fie plictisit și să piardă sensul a ceea ce citește deoarece face pauză la fiecare cuvânt în parte și citește același cuvânt de 3-4 ori. Până la finalul paragrafului conceptul este pierdut pentru că a trecut mult timp de când a început să citească paragraful și în aceste condiții începe și să se îndoiască de capacitatea de a reține informații.

Imaginați-vă că priviți un film de 90 de minute în fragmente de câte 10 minute. Care va fi rata voastră de înțelegere în acest caz față de varianta în care vedeți tot filmul odată cu maxim de atenție și concentrare?

Un alt câștig al cititorului rapid este legat de reducerea gradului de oboseală. Accelerarea vitezei de citire duce la accelerarea  capacității de gândire, reducând astfel oboseala prin creșterea capacității de concentrare. O persoană care are o capacitate de concentrare crescută poate observa efectele și  în planul fizic prin eliminarea motivelor de a dezvolta tensiuni fizice, dureri de gât sau de cap.

Majoritatea dificultăților ce țin de citire sunt strâns legate de vechile obiceiuri. Acum pe final de an poți alege dacă vrei să păstrezi acest pai în continuare, sau ai renunțat la el chiar în acest moment.
La final de articol vreau să îți spun o scurtă povestioară despre un rabin care pe patul de moarte a fost întrebat cum crede el că arată palatul Domnului. “Nu știu. Dar sunt sigur de un lucru. Când voi ajunge acolo nu voi fi întrebat de ce nu am fost Moise sau David. Voi fi întrebat de ce nu am fost eu însumi și de ce nu mi-am atins potențialul maxim”.

DSC_0145

Până anul viitor, te îmbrățișez cu drag

Georgiana Gerea


4 Comments

  1. Buna ziua. Foarte bun articolul. Mi-a placut. Vreau sa progresez la viteza cititului. Citesc destul de incet si vreau sa schimb asta. Ce pot sa fac? Doar sa ma fortez sa citesc mai repede?

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*