Am fost întrebată de mai multe ori de către elevi și studenți în ce ordine ar trebui să rezolve subiectele în timpul unui test sau examen. Acum câteva luni am pus această întrebare și pe pagina de Facebook și majoritatea celor care au răspuns au spus că prima dată se apucă de rezolvat ce este mai ușor pentru a prinde încredere și astfel se asigură că vor avea mai mult timp pentru cerințele dificile.
Testarea este o experiență de învățare extraordinar de puternică și tocmai din acest motiv, prin acest articol as vrea să aduc la lumină și alte metode, care nu sunt atât de intuitive, prin care pot fi abordate subiectele unui examen.
Primul lucru pe care ar trebui să îl faci atunci când primești testul este să îți arunci o privire pe fiecare cerință și să încerci să evaluezi ce implică fiecare rezolvare.
Majoritatea încep cu subiectele ușoare deoarece se bazează pe faptul că atunci când au terminat ce este simplu, se pot focaliza pe lucruri mai dificile. Pentru unii funcționează, însă pentru cei mai mulți această abordare este contraproductivă. Este recomandat să începi cu ceea ce pare a fi cea mai grea problemă, dar pregătește-te să te detașezi în primul sau al doilea minut în cazul în care te blochezi sau ai senzația că nu te îndrepți în direcția bună.
Problemele mai grele au nevoie de puterea gândirii creative. Ca să lași gândirea creativă să își facă treaba nu trebuie să te concentrezi atât de mult pe ceea ce vrei să rezolvi. Când începi în forță cu cea mai grea problemă, aceasta este încărcată în minte și va căuta soluții în timp ce atenția ta este comutată pe un exercițiu mai ușor. Rezolvă dintr-o problemă până ți se pare că devine grea, după care revino din nou la ceva ușor. Această alternanță greu – ușor permite diferitelor părți ale creierului să lucreze simultan la idei diferite și când te vei întoarce iar la cerința grea vei observa că parcă următoarele puncte sunt mai evidente.
O problemă devine grea în momentul în care emisfera stângă a creierului care este responsabilă de modelele aplicate în trecut (patern-uri, reguli) nu poate identifica rapid soluția mai ales dacă te afli pe un drum pe care nu ai mai fost. Tocmai din acest motiv ai nevoie să lași problema și în seama emisferei drepte care te ajută să privești lucrurile dintr-o perspectivă mai largă. Cu siguranță ți s-a întâmplat să te concentrezi atât de mult în timpul testului pe rezolvarea unei probleme fără să găsești neapărat soluția corectă și abia când ai ieșit pe ușă și te-ai relaxat, soluția a apărut în minte. Atunci când te detașezi pentru câteva minute de la a găsi soluția la o problemă, atenția se mută pe modul creativ care vine cu soluția.
Dr. Yoshiro NakaMats este poate cel mai cunoscut inventator în viața al lumii. Printre cele mai cunoscute invenții ale sale se numără discul floppy, hard-discul, faţa digitală a ceasurilor. Atunci când NakaMats dorește să găsească soluții la problemele sale, el se aruncă în piscină și înoată sub apă cât de mult poate. In timp ce înoată, el își notează ideile pe o tăbliță specială de plexiglas pe care a inventat-o special în acest sens. El susține că cele mai bune idei le obține prin această metodă de a alterna modul relaxat cu cel concentrat.
Pentru a aplica această metodă ai nevoie de auto-disciplină pentru a putea lăsa problema pentru un minut sau două atunci când te simți blocat. Poate apărea temerea că dacă aplici această metodă în timpul testului vei fi și mai confuz dacă treci de la un subiect la altul. Tocmai din acest motiv îți recomand să exersezi această metodă înainte acasă pe diferite tipuri de probleme sau situații care necesită o soluție. În plus, dacă nu te-ai pregătit prea bine pentru un test, această tehnică nu prea funcționează.
Succes!
Cu drag,
Georgiana Gerea
Lasă un răspuns