Anul acesta am decis ca Programul de Pregătire Mentală și Emoțională pentru Examen să se desfășoare într-o școală de stat. Sora mea este elevă în clasa a 8 a la Școala Gimnazială din localitatea Strejnic, județul Prahova și mi-am dat seama că mesajul pe care îl transmit ei în legătură cu modul în care să se pregătească pentru examenul de Evaluare Națională îl pot transmite și altor elevi de clasa a 8 a din aceeași școală.
Un alt motiv pentru care mi-am dat această provocare este că îmi doresc o schimbare în sistemul educațional, dar pentru a schimba ceva, este nevoie să înțelegi sistemul. Așa că am decis să intru în sistem, să ofer din timpul și experiența mea pe partea de învățare pe care am acumulat-o până acum în speranța că lucrurile încet, încet se vor schimba.
Eu cred în schimbările organice, de jos în sus. Majoritatea oamenilor se uită către Ministerul Educației și așteaptă o minune. Eu cred mai mult în oamenii pasionați, profesorii dedicați care fac tot ce le stă în putință să le ofere o nouă perspectivă elevilor. Important este să începem de undeva și în timp să fim din ce în ce mai mulți.
Motivată de aceste convingeri, am luat legătura cu doamna director, i-am povestit despre proiectul Învață Eficient și despre intenția mea de a lucra voluntar cu elevii de clasa a 8 a în vederea pregătirii pentru examenul de evaluare națională. A fost foarte încântată de această propunere așa că am demarat rapid toate procedurile. Am anunțat elevii despre aceste întâlniri care se vor desfășura până la sfârșitul anului școlar în fiecare miercuri după orele de curs, am obținut acordul părinților și ne-am apucat de treabă.
Ieri am avut prima întâlnire din program. M-am trezit cu noaptea-n cap și am plecat din București spre școala din Strejnic. 45 de elevi de clasa a 8 a, de bună voie și nesiliți de nimeni, și-au exprimat dorința de a participa la programul de pregătire mentală și emoțională pentru examen.
Am ajuns la școală cu o ora mai devreme pentru că aveam de xeroxat materiale pentru elevi. Doamna director mi-a spus că au imprimantă în școală și că mă pot ajuta. Când colo ce să vezi? Nicio imprimantă nu funcționa. Atunci mi-am spus: bun venit în sistem, Georgiana!
Mai aveam 30 de minute până să încep orele cu copiii și eu nu aveam printurile pregătite. Cum primăria se află în apropierea școlii am luat-o la pas grăbit în speranța că cineva mă poate ajuta. Aici am găsit un domn funcționar amabil, care m-a ajutat cu printurile, în ciuda faptului că în același birou mai exista o doamnă, angajată a primăriei, care s-a arătat profund deranjată de prezența mea acolo în timpul pauzei de masă.
La ora 13.00, cu materialele pregătite, m-am prezentat în fața primei grupe de elevi nerăbdători să începem. La prima întâlnire i-am evaluat pe principalii parametri în procesul de învățare (atenție, concentrare, viteză de citire, coeficient de asimilare și memorare). Îi vedeam cum absorbeau fiecare cuvânt pe care îl rosteam. Eu nu știu ce note au acești copii în catalog și nici nu mă interesează deocamdată. Am observat că o parte din ei nu sunt conștienți de potențialul lor imens, iar cei mai mulți dintre ei au tendința de a memora mecanic informații, nu pot sta concentrați mai mult de 3 minute și le este greu să extragă ideea principală dintr-un text.
Dacă la prima grupă au participat elevii clasei considerată a fi cea mai bună din școală, la cea de-a doua grupă au venit elevii celorlalte două clase considerate a fi problematice. Aici se putea vedea clar un nivel al stimei de sine foarte scăzut și nu este de mirare acest lucru. Când pleci din start cu eticheta că nu faci parte dintre cei buni și ți se mai și repetă cu fiecare ocazie acest detaliu, ajungi să crezi despre tine acest lucru.
După prima întâlnire pot spune că se anunță un an școlar provocator. Profesorii în cancelarie m-au scanat din cap până în picioare. Nu prea înțeleg ei care-i treaba cu mine pe acolo. Pe unii îi văd sceptici în privința programului, pe alții curioși să vadă dacă în urma acestor întâlniri vor apărea îmbunătățiri ale rezultatelor la examenul de evaluare națională.
Îmi este greu în acest moment să dau un pronostic despre cum vor evolua lucrurile. Știu doar că am multe de învățat din această experiență și voi face tot ce ține de mine ca acești copii să fie mai încrezători, să se cunoască la nivel emoțional, să se autodepășească la nivel mental și să își de-a voie să viseze la o viață mai bună.
Cu drag,
Georgiana Gerea
Lasă un răspuns